Interviu cu doamna Georgeta Stoica, director general al Muzeului Satului
Articol
In ce stadiu se afla muzeul acum, dupa cele doua incendii?
Restaurarile sunt gata n momentul de fata, iar in noua cladire unde vom muta patrimoniul, vom expune colectii exceptionale n materie de costume, covoare si unelte gospodaresti. Astfel, vizitatorul nu va mai vedea doar ce e specific ntr-o anume casa, ci toata varietatea artei populare romanesti la un loc. Dupa mutarea depozitului, vrem sa modernizam si magazinul de la poarta muzeului.
Ce noutati propuneti vizitatorilor in 2003?
Am adus o biserica din lemn, cu pictura exterioara, biserica unicat din zona Gorjului. Era ca o insula ntr-un mare santier, n zona exploatarilor de carbuni de la Rovinari. Dincolo de aleea care duce la Palatul Elisabeta si pana la Arcul de Triumf, avem un teren pe care-l vom amenaja si unde vom amplasa o zona a minoritatilor. Vom aduce constructii din Dobrogea (specifice turcilor, tatarilor, ucrainienilor, lipovenilor) si din Maramures (specifice svabilor si sasilor).
Ce presupune aducerea exponatelor in Bucuresti? Cum faceti cercetarile?
Ducem tratative cu oamenii, pentru ca aceste case sunt toate cumparate, nu sunt donatii. Apoi se intocmeste un dosar care cuprinde un mic istoric al satului de provenienta, pozitionarea casei, istoricul ei, ce mesteri au lucrat, ce adaugiri i s-au adus n timp. Se numeroteaza fiecare piesa si se aduce n muzeu n aceeasi ordine. Dosarul initial se amplifica pe masura restaurarilor si astfel stim ce mai e autentic n constructia respectiva. Cercetarile le facem pentru toata zona de provenienta, vedem n ce perioada se nscrie si cum era organizat interiorul, apoi cautam obiectele care nu se mai regasesc niciodata n ntregime si le restauram, astfel ncat interiorul sa fie n perfecta concordanta cu epoca din care provine casa.
Care ar fi explicatia pentru faptul ca exponatele se opresc la inceputul secolului trecut?
Dupa cercetarile noastre de acum 20 de ani as spune ca toate constructiile care se faceau la vremea respectiva nu erau tipice. Oamenii circula, vad noutati apoi vin si construiesc n satul lor. De curand am vazut si n Muntii Apuseni ca nu se mai pastreaza nimic din ce e traditional, iar casele se construiesc dupa proiecte care nu tin seama de specificul zonal.
In contextul actual, cum vedeti viitorul artei populare?
Cred ca ea se va indeparta din ce in ce mai mult de formele ei de altadata. Nimeni nu va mai construi o furca de tors, oricat de frumoasa ar fi fost ea, atata vreme cat nu mai e functionala. Se vor face n continuare obiecte n spiritul traditional: covoare, tesaturi, dar adaptand, fireste, traditionalul la modul de viata actual.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona