Cetatea Fagarsului
Articol
Tara Fagarasului, numita si tara Oltului, se intinde in partea de vest a judetului Brasov, in depresiunea Fagarasului, fiind delimitata la miazanoapte de raul Olt, la rasarit de Muntii Persani, iar la sud de crestele semete ale "Alpinilor Transilvaniei" (Muntii Fagarasului).Muntii Fagaras reprezinta ntregul complex muntos din Carpatii Meridionali, cuprinsi ntre raurile Oltului la vest si Barsa Grosetului si Dambovita la est. n cadrul acestui spatiu se disting doua siruri de munti aproape paralele, unul nordic, al Muntilor Fagaras, si unul sudic, constituit din sirul de Munti Cozia - Frunti - Ghitu, continuat prin Masivul Iezer-Papusa. Carpatii Meridionali seamana foarte mult cu Alpii ("Alpii Transilvaniei"- denumire din literatura veche geografica), atat din punct de vedere al peisajului montan, cat si datorita naltimilor spectaculoase (de peste 2500 m) ale unor varfuri din acest lant muntos: Varful Moldoveanu (1544 m), Varful Negoiu (2535 m).
Cercetarile arheologice au atestat prezenta primilor locuitori in acest tinut inca din Neolitic, in Epoca Bronzului si a Fierului.
n secolele IX-X, Voievodatul Fagaras este mentionat n documente ca "Terra Blachorrum" (tara romanilor), dovedindu-se a fi o formatiune statala prefeudala n aceeasi perioada cu celelalte voievodate romanesti dintre Carpati si sesul Tisei.
Din 1369 si pana n timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508), cu mici ntreruperi, Almasul si Fagarasul au fost feude ale domnilor din tara Romaneasca, nsa ntre anii 1686-1738, ntregul teritoriu de la poalele muntilor Fagaras a devenit proprietatea monarhiilor habsburgice, iar n 1765 ntregul tinut al Fagarasului a fost donat Universitatii Saxone, timp de 99 de ani, fiind transformat ntr-o colonie saxona. n 1918 aceasta a reintrat n granitele statului roman.
Ladsaislaw Kan, printul Transilvaniei, a nceput sa construiasca in 1301 ceea ce avea sa devina una dintre cele mai cunoscute si mai impresionante cetati medievale din Romania, Cetatea Fagarasului. La nceput a fost ridicata o cetate fortificata din lemn si pamant, n jurul careia cele 65 de sate ale tarii Fagarasului au format, mai tarziu, orasul. Din secolul XVII pana la instaurarea Imperiului Habsburgic, prin numeroase amenajari si restaurari, centrul fortificat a fost transformat n castel-cetate, construit n stilul Renasterii tarzii, cunoscand o mare stralucire. Cetatea devine resedinta princiara a lui Mihai Viteazul care, n anul 1600, daruieste atat castelul, cat si domeniul Fagarasului, nevestei sale, Doamna Stanca.
n secolul XVII, principii Transilvaniei, Gabriel Bethlem (1613-1629) si Gheorghe Racozi I (1630-1648), au dat forma si dimensiunile actualei cetati. Peretii si turnurile masive de piatra ale fortaretei sunt aranjate n forma de trapez cu patru colturi, ncununate de alte patru bastioane. Accesul n cetate se realizeaza prin intermediul unui pod peste lacul de aparare situat n fata amplasamentului, iar castelul este situat n interiorul cetatii. El detine trei niveluri: subsol, parter, primul etaj si numeroase turnuri (Turnul Rosu, Turnul Negru, Turnul Prizonierilor), precum si 80 de camere. Castelul a fost pentru prima oara atestat n anul 1455, cand printul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, l-a daruit unor lorzi pentru a-l administra.
Azi, Cetatea Fagarasului este cea mai mare constructie din oras, nconjurata nca de lacul de aparare, iar una dintre aripile castelului adaposteste Muzeul de Istorie si Etnografie al tarii Fagarasului. De asemenea, n incinta cetatii se afla Biblioteca Municipala, dar si o crama si un hotel cu restaurant.
n jurul cetatii s-a dezvoltat de-a lungul secolelor orasul de la poalele muntilor Fagaras care detine, n prezent, cu putin peste 50 de mii de locuitori. El a devenit un important centru politic, mai ales datorita dietelor gazduite si a resedintelor princiare, precum si pentru faptul ca n secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecata.
Arhitectura caselor si a cladirilor de astazi, din centrul istoric al localitatii, atesta perioadele istorice traversate de fagarasani. Influentele saxone, sasesti si unguresti se regasesc n special n partea veche a orasului, cum ar fi: Piata Republicii, Piata Targului (secolul XIX), Palatul Prefecturii, Colegiul National "Radu Negru", Biserica "Sf. Nicolae"-brancoveneasca. Biserica este foarte veche si a rezistat pana acum doar datorita donatiilor si fondurilor stranse de biserica. Ea dateaza din 1698 si a fost ridicata de Constantin Brancoveanu si sotia sa, Doamna Marica. Arhitectura bisericii este preluata de la marele palat brancovenesc de la Mogosoaia.

Lacul de aparare a cetatii
Lacul de aparare din fata cetatii Fagaras era umplut cu usurinta, n timpul razboaielor si n vremuri de restriste, prin intermediul unui rau care venea din Muntii Fagarasului. Cursul acestuia a fost deviat special, astfel ncat lacul sa capete adancime si sa devina o stavila n drumul invaziilor turcesti si tataresti.

Tara Fagarasului
n tara Fagarasului se regasesc numeroase vestigii istorice si edificii religioase care atesta vechimea acestor meleaguri, cum ar fi: Biserica Evanghelica din Cincu (secolul XII), Manastirea Cisterciana Carta (1202), Bazilica din Halmeag (secolul XIII), Biserica fortificata Cincsor (secolul XIV), Casa Memoriala "Badea Cartan". Una dintre cele mai remarcabile manastiri este cea din Sinca Veche, unde s-a descoperit o incinta antecrestina, "Manastirea Ursitelor", despre care locuitorii credeau ca ajuta la ndeplinirea dorintelor.
Pe peretii altarului sapat n stanca se pastreaza din timpuri imemoriale cateva nsemne ciudate pentru omul simplu. Este vorba de doua triunghiuri ntrepatrunse, care alcatuiesc "Steaua lui David", scrijelite pe peretii de pe stanca. Interiorul triunghiului adaposteste semnul ying-yang al filosofiei chineze din secolul XVII.

Doamna Stanca
Statuia Doamnei Stanca din piata Republicii a fost ridicata n anul 1938 din initiativa Mariei Corneliei Budanu, presedinta "Gruparii Femeilor romane din Oltenia si Fagaras". Monumentul se afla situat n apropierea cetatii, mai exact n partea de est. Pe suportul acestuia este scris: "Aici a suferit toate umilintele si amenintarile pentru care a cerut dreptate neamului sau, chinuita si apoi vesnic nemangaiata sotia lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca".
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona