Manastirea Sambata de Sus
Articol
n inima Romaniei, pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, n apropierea satului Sambata de Sus, se afla Manastirea Brancoveanu, una dintre cele mai frumoase ctitorii ale domnitorului martir Constantin Brancoveanu. Istoria Manastirii Brancoveanu ncepe din secolul al XVII-lea. n anul 1654, satul si mosia din Sambata de Sus au intrat n stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului.
La sfarsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de ncercarile principilor calvini de a o calviniza; atacurile au continuat nsa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarindu-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru a ntari si a salva ortodoxia romana de noul pericol al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a ntemeiat la Sambata de Sus o biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
El aduce calugari din tara Romaneasca, nfiinteaza o scoala de gramatici, un atelier de pictura, reunind toate acestea ntr-o manastire ortodoxa dupa tipul celor cu viata de obste, unde calugarii traiesc si muncesc rugandu-se mpreuna.
Persecutiile religioase ale stapanirii austro-ungare au facut mii de victime printre romani si peste 150 de manastiri din Transilvania au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu.
Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, Curtea din Viena a profitat de mprejurare, iar n 1785, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa n stare de ruina.
Desi se cunosc mai multe incercari de restaurare a manastirii, timp de 140 de ani edificiul a fost lasat im parasire. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a nceput restaurarea bisericii n anul 1926.
Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat n interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii manastirii se ncadreaza ntru totul n stilul brancovenesc, stil aparut la sf. sec. al XVII-lea si nceputul sec. al XVIII-lea n tara Romaneasca.
Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este .P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales n anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului. .P.S. Dr. Antonie Plamadeala a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu. Sub ndrumarea sa directa s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brancoveneasca. mprejurul ei s-a ridicat din temelii incinta n stil brancovenesc, n forma de patrulater, potrivit traditiei ortodoxe romanesti, compusa din doua corpuri masive de cladiri cu doua niveluri - unul spre nord si altul spre sud; trei foisoare sculptate n piatra mpodobesc incinta n exterior si interior. Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde ntre altele, la parter, bucatarie si chilii, la etaj, casa brancoveneasca o biblioteca mare, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla si lemn si obiecte de patrimoniu colectionate de .P.S. Dr. Antonie Plamadeala. Toate aceste spatii marturisesc intentia de a face din Manastirea Brancoveanu un centru de spiritualitate ortodoxa si de cultura romaneasca.
Un mare renume a adus manastirii atelierul de pictura pe sticla. Scoala de zugravi, ntemeiata de Brancoveanu la Sambata, a mpamantenit aici stilul brancovenesc, mai ntai n picturi murale la bisericile din aceasta parte a tarii, iar apoi n pictura pe sticla, al carei leagan de formare a fost tara Fagarasului. Astazi, atelierul de pictura pe sticla n care se lucreaza ntr-o maniera noua este cea mai importanta scoala de pictura din tara, scoala condusa de Parintele Arhidiacon Calinic Morar.
Muzeul Manastirii Brancoveanu detine in prezent una dintre cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, n mare majoritate executate n maniera popular-naiva, n care predomina stilul brancovenesc, lucrari de mare valoare istorica. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica a ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei.
Din dorinta de a transforma manastirea ntr-un centru de spiritualitate ortodoxa si de cultura romaneasca, n prezent se pun bazele "Academiei de la Sambata", un centru ecumenic ce va gazdui si organiza congrese si ntalniri ale ntregii crestinatati. De asemenea, se va construi si un muzeu de icoane pe sticla si lemn, obiecte de cult si carti. Se va organiza dupa principii si cu mijloace moderne biblioteca manastirii care va fi nzestrata cu o bogata si valoroasa colectie de carte, reviste si manuscrise, colectie donata de .P.S. Dr. Antonie Plamadeala.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona