Predeal
Articol
Predeal, renumita statiune montana a Vaii Prahovei, nelipsita din ghidurile de calatorie, s-a ridicat ca oras n anii 1930, dupa ce fusese la sfarsitul secolului XIX unul din punctele de granita ntre Romania si Regatul Austro-Ungar, la fel ca si Branul.
Dintotdeauna "poarta" de acces catre Bucuresti, catre "tara Valaha", rascruce de drumuri catre toate spatiile romanesti sau loc de refugiu n vremuri de restriste, cu un inepuizabil potential turistic, statiunea Predeal se afla n inima muntilor, la peste 1100 m altitudine, de unde si renumele sau de "cea mai nalta asezare urbana din tara".
Punct de plecare sau punct terminus pentru drumetiile montane, centrul turistic Predeal cuprinde si localitatile Timisul de Sus, Timisul de Jos si Paraul Rece (primele doua situate n Valea Timisului).
Zona, nconjurata de munti si putin exploatata ntr-un secol si jumatate de existenta, ocupa aproape integral arealul initial si se bucura de o ozonizare deosebita a aerului datorita predominantei padurilor de rasinoase.

SCURT ISTORIC
Vatra fostului sat Predeal se ntindea de la Manastirea Predealului pana la hotarul cu Azuga.
Prima atestare a asezarii dateaza de la 1368, cand armata condusa de Nicolae - voievodul Transilvaniei - trecea n Muntenia prin pasul Predeal pentru a ntalni oastea lui Vladislav I zis si Vlaicu Voda. Popularea zonei are loc o data cu ntarirea accesului pe acest drum, n timpul domniei unor voievozi, precum Radu Voda sau Vlad tepes.
n secolul XVIII apar aici primele hanuri "pentru ospat si gazduire", cum ar fi hanul de la Gura Rasnoavei, folosit de cei care se refugiau n Transilvania. n 1879 se da n folosinta calea ferata Ploiesti - Predeal, fapt ce a favorizat dezvoltarea turismului n aceasta zona. La 10 iunie al aceluiasi an apare prima masina cu aburi care a circulat ntre Sinaia si Predeal.
Predealul devine comuna la 7 mai 1885, cand se desprinde, o data cu Azuga, Busteni si Poiana tapului, de comuna Sinaia. Actul de nastere a comunei autonome Predeal, care i stipuleaza independenta administrativa, se semneaza nsa la 20 mai 1912.
Pacea de la Buftea - Bucuresti din 1918 avea sa hotarasca trecerea Predealului sub stapanire austro-ungara, pentru a redeveni ulterior teritoriu romanesc.
Prima casa n jurul careia se va forma Predealul este ridicata in 1830, iar in 1935 Predealul este declarat oras.
ncepand din luna mai a anului 1992, orasul Predeal este considerat statiune climaterica.
SCHIUL N PREDEAL
Interesul schiorilor pentru muntii din zona Predeal ne conduce catre sfarsitul secolului XIX, mai precis n anul 1892, cand un grup de schiori condus de Carol Ganzert parcurge Clabucetele Predealului.
"Clubul Sportiv Predeal", avand ca scop instruirea si organizarea de concursuri de schi, se nfiinteaza n 1926, pentru ca n 1930 sa se desfasoare deja primul campionat inter-universitar.
Domeniul schiabil al zonei este valorificat nsa prin nfiintarea n 1932 a "Clubului german de schi", sub egida caruia s-a construit Cabana Diham. O scoala nationala de schi, organizata anual, a existat nca din anii 1930. Campionatele nationale de schi, desfasurate anual n muntii Bucegi, Postavarul si Predeal, si au nceputurile n anul 1921.
Considerat pe buna dreptate "unul din leaganele schiului romanesc", Predealul dispune de multiple posibilitati de practicare a acestui sport: 9 partii, cu lungime de peste 10 km, dintre care mai importante sunt cele din Clabucet, de pe Cioplea, din Polistoaca (schi fond si biatlon), Trei Brazi sau Rajnoava.
Programul "Superschi n Carpati" urmareste n prezent modernizarea domeniului schiabil, prin montarea instalatiilor de iluminat si de producere de zapada artificiala. Un alt proiect important l constituie amenajarea partiei dintre Clabucet Plecare si Azuga.
PREDEALUL N CTEVA DATE
*Asezare geografica: n partea sudica a judetului Brasov, la limita cu judetul Prahova, marginit de orasele: Azuga (la sud), Busteni (la sud-vest), Rasnov (la nord-vest), Brasov (la nord), Sacele (la nord-est). Predealul este nconjurat de masivele Piatra Mare (la nord), Garbova (la est si sud), Bucegi (la sud-vest) si Postavarul (la nord-vest)
* Suprafata: 58,4 kmp * Populatie: 7302 locuitori * Clima: continental-moderata * Cai de acces: calea ferata Bucuresti - Brasov (km 140) sau DN 1, E 60 (km 143)
TRASEE TURISTICE
Cabana Cioplea - Cabana Susai (unul dintre cele mai populare trasee, practicabil pe tot parcursul anului, cu durata de circa o ora)
Predeal - fosta cabana Clabucet plecare - Cabana Garbova - Azuga - Predeal
Predeal - Paraul Rece - Cabana Trei Brazi - Predeal (se strabat culmile estice ale Muntelui Piatra Arsa; un drum forestier duce catre Cabana Diham; de la Cabana Trei Brazi se poate ajunge n 30 minute la Cabana Secuilor
Paraul Rece - Cabana Cheia - Cheile Rasnovului - Paraul Rece (punctul de interes l constituie Cheile Rasnovului, cu o lungime de peste 200 m, cu pereti abrupti de 70-80 m)
Paraul Rece - Cabana Trei Brazi - Cheile Rasnovului - Dealul cu Mesteacan - Paraul Rece (o alta varianta pentru a ajunge la Cheile Rasnovului)
Predeal - Cabana Diham - Valea Leucii - Predeal (unul din traseele preferate spre Cabana Diham, cu pornire de la Pasul Rasnov)
Predeal - Cabana Trei Brazi - Cabana Poiana Secuilor - Timisul de Sus - Predeal (cu tinta Cabana Trei Brazi, cu durata de circa 5 ore)
Timisul de Sus - Cascada Tamina - Vf. Piatra Mare (cu durata de 4 ore)
Cabana Dambu Morii - Cheile "Sapte Scari" - fosta cabana Piatra Mare

Manastirea Predeal
Construita la 1774 de ieromonahul Ioanichie, manastirea Predeal este considerata al treilea asezamant monahal din zona, cunoscut si sub numele de "Metocul din Predeal". Ridicat din lemn, la poalele muntelui Clabucetul Taurului, schitul a ars n ntregime in 1788, n timpul razboiului ruso-turc, pentru ca dupa 30 de ani sa fie refacut, iar in 1835, asezamantului sa i se adauge o biserica, "biserica mare", n care se tin n prezent liturghiile.
Sub ngrijirea acestui asezamant a luat fiinta prima scoala primara din Predeal, ntretinuta gratuit ntr-una din chiliile manastirii.
n incinta acesteia se poate vizita biserica de piatra cu hramul Sfantul Nicolae, naltata in 1819 si situata n apropierea portii de intrare.
Complexul monastic Predeal (schitul si cele doua biserici) a fost desfiintat de regimul comunist n anii 1950, n ciuda valorii sale declarate de monument istoric, dar s-a renfiintat n anul 1993, devenind manastire de maici.

TARIFE PENTRU TRANSPORTUL PE CABLU

Telescaun
Urcare: Adulti - 65.000 lei, Copii - 25.000 lei
Coborare: Adulti - 40.000 lei, Copii - 25.000 lei
Urcare+Coborare: Adulti - 80.000 lei, Copii - 45.000 lei

Teleschi
Urcare: Adulti - 40.000 lei, Copii - 20.000 lei

Cartele de puncte
10p Adulti - 190.000 lei, Copii - 115.000 lei
20p Adulti - 365.000 lei, Copii - 220.000 lei
30p Adulti - 525.000 lei, Copii -310.000 lei
60p Adulti - 995.000 lei, Copii - 605.000 lei
O urcare sau coborare cu telescaunul anuleaza 2 puncte
O urcare cu teleschiul anuleaza 1 punct
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona