You are currently viewing Bucureștiul în schimbare

Bucureștiul în schimbare

In cautarea unei identitati ascunse a oraşului, un fel de cheie cu care sa dezlegam multe dintre misterele lui şi care sa ne dea solutii pentru dezvoltarea sa ulterioara, am ignorat intoarcerea in anii treizeci, cu imaginea alb–negru de copie a Occidentului, şi ne–am indreptat atentia catre realitatile sale din prezent. Nu ne–a fost greu sa descoperim ca Bucureştiul anului 2009 este la fel de atractiv precum imaginea sa mitizata din perioada interbelica.

Ne conving noile strazi refacute ale centrului vechi (Smirdan, Sf. Dumitru, Franceza), ceainariile cu gust ale oraşului, Muzeul National de Arta Contemporana, Laptaria Enache, Cartureşti sau Green Hours, programul de la Metropolis, Centrul National al Dansului etc. Niciunul dintre acestea nu exista acum 80 de ani. Galeriile de arta, teatrele şi scenele unde işi desfaşoara activitatea tot mai multe trupe, evenimentele de la Institutul Cultural Roman şi de la celelalte institute, hipodromurile de linga oraş reprezinta tot atitea motive de petrecere a timpului liber.

Trebuie doar sa deschidem putin ochii şi un program saptaminal al evenimentelor. Bucureştiul este un oraş modern, viu şi cosmopolit care nu trebuie sa–şi scoata din desaga o imagine falsa cea de sora mai mica a unei alte metropole pentru a se legitima, ci trebuie sa–şi aleaga singur hainele cu care vrea sa iasa in lume. Bucureştiul nu este micul Paris şi nici nu trebuie sa işi doreasca.

Da, farmecul negustorilor de pe Lipscani a trecut, dar Lipscanii, impreuna cu tot centrul vechi, devin incet–incet locul preferat de relaxare al studentimii şi nu numai, iar activitatea economica a noilor negustori s–a mutat la Unirea sau la Mall. Casa Poporului a inlocuit absurd şi pentru totdeauna cartierul Uranus, dar Muzeul de Arta Contemporana i–a mai dat putina stralucire grandiosului proiect, imblinzind colosul. Calea Victoriei nu mai e ce a fost, insa boema bucureşteana işi cauta alt loc in care sa se desfaşoare. Poate la Villacrosse, poate la Cartureşti sau pe Arthur Verona. Totul e sa nu fim anacronici, ci doar dornici de inovatie.

Afluenta de turişti din Capitala poate asigura pentru mult timp o alternativa durabila la dezvoltarile imobiliare, iar farmecul oraşului vine de la sine. Trebuie doar sa laşi putin oboseala şi sa incepi sa il cunoşti. In rest? Sa ne bucuram de partile bune ale oraşului, de evenimentele care au loc şi de placerile pe care ni le ofera gratuit.

Razvan Voinea