Recenzii · Cronici
Recenzii de carte, film documentar și expoziție cu legătură directă cu profilul revistei: literatură de călătorie, etnografie, geografie culturală. O recenzie bună nu se oprește la obiectul recenzat — caută și ce întrebări mai largi ridică acesta.
[...] „Mă aflu la Paris, dar, în afară de certitudinea că mă aflu aici, nu există nimic în comun între orașul real și cel din visul meu. Închid ochii. La stânga, aud zgomotul mașinilor în trafic, asemenea unui neîntrerupt curent sonor; la dreapta mea, murmurul fluviului, care, în loc să fie perpendicular pe corpul și urechea mea, urmărind scurgerea apei,…
[...] „Norii cei mai de sus erau ca niște dungi dezlânate, cei mai de jos, îndesați și grei. Îmi părură de bun augur. Trăgeam nădejdea că după o vară atât de proastă, să mă bucur de o toamnă plăcută. Pe la amiază, pe o arșiță puternică, ajunși în Eger, îmi amintii că orășelul acesta se afla la aceeași distanță de…
„Simpla deplasare de pe un punct pe altul al meridianelor și paralelelor nu poate aspira la înaltul nume de călătorie. Mișcându-ne în spațiu, acoperim cu prezența noastră suprafețe mai mari ori mai mici de pământ, umanitate și cultură. Dar nu întotdeauna suntem în măsură să realizăm necesarul contact cu parcursele etape, fiindcă rezumarea la o privire nu este de ajuns…
„Deplasarea este modul fundamental de existență și de definire umană. Ea este, prin urmare, și pentru literatură. Nu se poate imagina o modificare biologică, psihologică sau de orice altă natură, fără deplasare. Însăși ideea de modificare include deplasarea. S-a afirmat că un roman, orice roman, constituie o călătorie. La timpul său, Gérard de Nerval credea că există în orice mare…
„Mișcarea e în firea omului. Lumea de dincolo nu mai este numai acel ceva spre care tinde destinul omului, ci și acel ceva asupra căruia el se întreabă în viața de zi cu zi. Este lumea de dincolo de dealuri pentru țăran, lumea de dincolo de orizont pentru marinar. Setea de cunoaștere îl determină pe om să inventeze, apoi să…
„Însemnările făcute de Flaubert cu prilejul călătoriilor sale în Bretania (mai-iunie 1847), în Egipt (1849-1850), la Atena și în împrejurimile acesteia (decembrie 1850 - februarie 1851) și la Cartagina (aprilie-iunie 1858), din care ediția de față dă o amplă și semnificativă selecție, pot interesa în sine, ca originale și întru totul remarcabile specimene ale geniului, dar și în relație cu…