Cum ne privim unii pe alții și cum reușim să ieșim din propriul orizont cultural? Aceasta este întrebarea fundamentală regasită în „Scrisori Persane”. Într-o epocă în care „celălalt” este adesea redus la o simplă etichetă sau la un stereotip comod, capodopera lui Montesquieu ne propune un exercițiu radical de descentrare: ce se întâmplă atunci când europenii încetează să se mai…
În comuna Belin, deși există o diversitate religioasă și culturală, comunitatea este extrem de strânsă și unită. Oamenii de aici colaborează zi de zi, iar un loc central care îi adună pe toți laolaltă în fiecare zi este școala, unde copiii învață împreună, dincolo de orice diferență. Belin este o comună din județul Covasna, așezată în depresiunea Baraolt la 485…
Turismul balnear rămâne una dintre cele mai vechi forme de călătorie, având rădăcini ancorate în antichitate și o evoluție strâns legată de schimbările din comportamentul și preferințele societății. Astăzi, sub presiunea efortului fizic și psihic continuu, a stresului cotidian și a oboselii cronice, nevoia de redobândire a echilibrului readuce stațiunile balneare în preferințele destinațiilor turistice. Tradiție și resurse în turismul…
„Călătorie în jurul omului” de Alexandru Stermin este o carte care abordează subiecte precum filosofia, antropologia și istoria, oferind o perspectivă amplă asupra modului în care oamenii au evoluat și s-au dezvoltat de-a lungul timpului.
Alain de Botton este un romancier, eseist și jurnalist britanic de origine elvețiană. Cărți precum Consolările filozofiei (2000), Cum îți poate schimba Proust viața (1997), Arhitectura fericirii (2006) sau Religia pentru atei (2012) au ajuns bestseller-uri în 30 de țări.
Helen Russell este o jurnalistă britanică și autoarea bestsellerurilor „The Year of Living Danishly”, „Gone Viking” și „Leap Year”. Fostă editor la marieclaire.co.uk, devenită corespondent pentru Scandinavia la The Guardian, prima ei carte, „The Year of Living Danishly”, a devenit un bestseller internațional. Odată cu mutarea în Danemarca, și-a dedicat ultimii zece ani studiind abordările culturale ale emoțiilor, iar acum vorbește despre munca ei la nivel internațional.
Autorul Radu Mârza, călător pasionat așa cum îl descrie Ovidiu Ghitta, pornește de la întrebarea "Ce văd călătorii români de la 1830-1930 când călătoresc cu trenul?" și ne duce mai departe într-un trecut romantizat.
De când oamenii au descoperit focul, masa devenit locul esențial de conversație, motivul principal care aduce împreună familii, prieteni sau comunități întregi. Când face referire la prezent, simțim regretul autorului la constatarea că alimentația s-a transformat mai mult într-o activitate accesorie. Bucătăria s-a transformat în living-room, iar timpul acordat mâncatului s-a diminuat la 1-2 ore pe zi.
[...] „Toți turiștii își făuresc o iluzie de care nu se vindecă niciodată pe deplin, oricâtă experiență ar acumula; și anume, își imaginează că pe parcursul călătoriei vor găsi timp să citească o sumedenie de cărți. La capătul unei zile în care au colindat pe jos, admirând priveliștile unui oraș, sau au stat la volanul mașinii sau au călătorit în…
[...] „Norii cei mai de sus erau ca niște dungi dezlânate, cei mai de jos, îndesați și grei. Îmi părură de bun augur. Trăgeam nădejdea că după o vară atât de proastă, să mă bucur de o toamnă plăcută. Pe la amiază, pe o arșiță puternică, ajunși în Eger, îmi amintii că orășelul acesta se afla la aceeași distanță de…
